ONLINE COUNTER

The_Spy · Administrator Data inscrierii: 08/Sep/2007 Mesaje: 102

Spionajul economic

Lumea spionajului economic reprezintã o realitate de necontestat a modului de viaþã al economiei de piaþã.Competiþia tehnologicã internaþionalã, cucerirea pieþelor, concurenþa între furnizori, dorinþa de a ºti ce fac alþi producãtori, alþi comercianþi, a provocat asemenea opoziþii de interese, încât spionajul economic a devenit preocuparea multor organizaþii, indiferent cã sunt publice sau private.
A spiona sau a cerceta piaþa, aceastã întrebare ºi-o pun foarte mulþi manageri.Dupã cum se exprima Pierro Hervo “a spiona reprezinta mijlocul cu cele mai multe ºanse, pentru o firmã, de a se dezvolta într-un timp minim.Spionajul economic posedã, faþã de cercetare, avantajul, deloc neglijabil, al rapiditãþii”.Astfel, în zilele noastre, în cele mai diferite ramuri ºi domenii – industria constructoare de maºini, aeronauticã, chimicã, nuclearã, industria jucãriilor, modei – spionajul face parte integrantã din politica de concurenþã.
Spionajul economic nu se rezumã în exclusivitate la furtul unor procedee secrete de fabricaþie.El depãºeºte sectorul pur tehnic, intrând adesea în sectorul marketingului.Alte þinte vizate de serviciile de spionaj sunt: planurile viitoarelor campanii publicitare pentru lansarea produselor noi, prognoze privind politica de preþuri viitoare, proiecte de expansiune, strategiile întreprinse pentru “înghiþirea” unor concurenþi mai mici, situaþia financiarã a companiilor concurente, probabilitatea unor investiþii noi, structura organelor de conducere, conflicte de munca, starea moralã a personalului, probleme interne ce se rãsfrâng asupra eficienþei întreprinderii ºi cauzeazã întârzierea unor livrãri, obþinerea unor contracte ºi exporturi ºi multe altele.
Preocupãrile se îndreaptã, mai ales, cãtre culegerea acelor informaþii în mãsurã sã permitã firmei sã-ºi analizeze propria eficienþã prin comparaþie cu cele ce se petrec la concurenþi.Informaþiile trebuie sã concure la pãstrarea unui raport just între activitatea de cercetare ºi cea de marketing, respectiv la determinarea cât mai exactã a momentului potrivit pentru lansarea unui nou produs.
Pentru procurarea materialului informativ, serviciile de informaþii ale marilor firme folosesc în mare mãsurã sursele publice printre care: materialele ºi studiile economice comerciale existente în biblioteci, dezbaterile ce au loc la conferinþele nationale ºi internaþionale de marketing, materialul de comparaþie oferit de participarea firmelor concurente la diferite târguri, presa cotidianã ºi periodicã.
Persoanele care exploateazã aceste surse publice trebuie sã aibã experienþa ºi perspicacitatea necesarã de a citi printre rânduri ºi a îmbina într-un tot datele culese.Studiind atent anunþurile publicitare referitoare la cererile ºi ofertele de serviciu, un asemenea funcþionar experimentat poate sã obþinã informaþii preþioase privind vulnerabilitatea firmei studiate, ce planuri noi are ºi în ce direcþie intenþioneazã sã-ºi extindã activitatea.
De pildã, înlocuirea unei parþi a personalului din departamentul de marketing cu elemente mai tinere, mai dinamice, poate indica intenþia firmei de a declanºa una sau mai multe campanii importante de lansare a produselor noi.Faptul cã firma este interesatã sã angajeze un specialist în probleme de marketing, cunoscãtor, spre exemplu, al limbii arabe, indicã fãrã greº care este sectorul noii ofensive în planul activitãþilor comerciale.
În þãri precum S.U.A., Japonia, Germania, Elveþia, Anglia, au luat ºi continuã sã ia fiinþã organizaþii care oferã clienþilor informaþii despre secretele de producþie ale firmelor concurente, despre planurile ºi strategiile de viitor ce vor fi aplicate pe piaþã.
S-a nãscut astfel ºi o originalã piaþã a acestei “mãrfi”: “furnizorii” sunt de obicei foºti spioni de profesie sau profesioniºti care au avut de a face cu munca de informaþii ºi contrainformaþii sau care au hotãrât sã facã afaceri pe cont propriu.În ciuda preþului, uneori exorbitant, “marfa” este foarte cãutatã, iar “producþia” ei creºte necontenit.
O formã originalã de organizaþie care se ocupã cu furnizarea ºi traficul de informaþie de piaþã o reprezintã firmele de consultanþã în afaceri.Ele au scopul de a culege, stoca, prelucra, analiza ºi difuza informaþia economicã contracost, oricãrei firme interesate de acest lucru.
Marile firme dispun de servicii de investigaþii ºi informaþii, care au menirea sã-l þinã la curent pe manager în legãturã cu fluctuaþiile preþurilor, cu studiul pieþei ºi al concurenþei.Pentru a alcãtui o informare la zi, asemenea servicii sunt dotate cu aparatura ºi documentarea necesarã.În derularea activitãþilor specifice un serviciu de informaþii recurge ºi la acþiuni ilicite pentru realizarea scopului propus.
Unele dintre procedeele utilizate de funcþionarii serviciilor de investigaþii ºi informaþii pentru a obþine secretele concurenþei sunt perfect ilicite, iar întreprinderile care le sunt victime nu se pot plânge sau apela la justiþie.Printre aceste procedee menþionãm analiza publicaþiilor concurenþei, cum ar fi broºuri, rapoarte la congrese ºi diverse reuniuni sau ale reprezentanþilor acestora.Valorificarea datelor informative culese din asemenea publicaþii este fãcutã cu mare atentie deoarece materialul rãspândit de o anumitã firmã are ºi scopul de a “pasa” concurentului informaþii eronate strecurate în nenumãratele materiale documentare.
Uneori informaþiile sunt culese de “observatori” prezenþi la târguri ºi expozitii sau diverse pieþe, în care þntreprinderile îºi expun produsele, efectueazã demonstraþii sau în timpul încheierii unui contract, când reprezentantul firmei poate face confidenþe preþioase.
O ancheta efectuatã în S.U.A. de “Harvard Business Review” este destul de edificatoare asupra moralitãþii “comerþului din umbrã”, indicând cã 77% din oamenii de afaceri consultanþi declarau: “creºterea spionajului economic indicã o scãdere a moralitãþii în afaceri”.În acelaºi timp, o parte din ei nu vedeau nimic incorect în a supraveghea operaþiile unui concurent, ascunzându-se cu aparaturã speciala într-un automobil, într-un apartament închiriat sau faptul de a atrage salariaþii de bazã a unui concurent, pentru a cunoaºte politica de preþuri sau de promovare sau chiar de produse noi.Ancheta menþionatã constatã cã aceste practici imorale erau aprobate mai ales de cadrele tinere.
Marile daune provocate de “comerþul din umbrã” se datoreazã ºi numãrului imens de oameni antrenaþi în asemenea acþiuni.Deºi nu se poate alcãtui o statisticã cât de cât exactã, în aceastã privinþã, totuºi din datele publicate în presa occidentalã se estimeazã cã în S.U.A., Japonia ºi Anglia, acþioneaza circa 300.000 de profesioniºti, în Franta cifra se apreciazã la 50.000, iar în Germania la 35.000.La aceste cifre trebuie avut în vedere cã spionii economici de ocazie, neprofesioniºti, sunt mult mai numeroºi, pratic incalculabili.

The_Spy · Administrator Data inscrierii: 08/Sep/2007 Mesaje: 102

Revista americanã “Chemical Engineering” a publicat un ciclu de articole semnate de dr. Wade care dezvãluie metodele utilizate concret de spioni pentru obþinerea de informaþii despre concurenþi. Iatã ce recomandã autorul citat:

1. Colecþionarea de informaþii tipãrite, inclusiv documentele oficiale cum ar fi de pildã, rapoarte judiciare;
2. Date comparative ale comercianþilor.Notati preþurile curente ale concurentului dv. de fiecare datã când puteþi sã o faceþi ºi pretutindeni;
3. Cumpãraþi produsele concurentului spre a le analiza sau cãutaþi sã obþineþi dãri de seamã ale clienþilor sãi cu privire la calitatea produsului;
4. Utilizarea de informaþii furnizate de funcþionarii firmelor concurente obþinute prin acþiuni care sã nu iasã din cadrul legalitãþii;
5. Folosiþi rapoarte ºi acte financiare aflate la dispoziþia agenþilor de schimb;
6. Asistaþi la conferinþe publice sau la expoziþiile prezentate de concurenþi sau la care ei participã;
7. Staþi de vorbã cu clienþii concurentului;
8. Procuraþi obiecte din expoziþii ºi prospecte (broºuri) ale firmelor concurente;
9. Studiaþi producþia firmelor concurente;
10. Citiþi relatãrile comis-voiajorilor dv.;
11. Culegeþi date în cursul unor discuþii cu funcþionãrii firmelor concurente;
12. Legaþi relaþii prieteneºti cu salariaþii concurentului, cu ocazia reuniunilor profesionale sau comerciale;
13. Puneþi întrebãri prietenilor sau rudelor pe care îi aveþi la concurent;
14. Staþi de vorbã cu cei care încarcã sau transportã produsele concurentului;
15. Staþi de vorbã cu foºtii asociaþi ai concurentului;
16. Staþi de vorbã cu vânzãtorii sau distribuitorii concurentului;
17. Întrebãri camuflate ºi “stoarcerea de informaþii de la funcþionarii firmelor concurente în cadrul unor conferinþe sau congrese;
18. Observarea directã realizatã în ascuns;
19. Discuþii despre angajare cu funcþionari ai firmelor concurente;
20. Tratative “false” cu firmele concurente în problema unor licenþe;
21. Ademenirea specialiºtilor de la firma concurentã, în vederea obþinerii unor date de specialitate;
22. Angajarea de funcþionari de la firma concurentã pentru a se obþine informaþii de specialitate;
23. Mituirea unor funcþionari ai firmelor concurente sau a celor care se ocupã cu aprovizionarea;
24. Utilizarea de agenþi în vederea obþinerii de informaþii pe baza inventarelor firmelor concurente;
25. Ascultarea pe ascuns a convorbirilor firmelor concurente;
26. Furtul de schiþe, modele, acte, etc.;
27. ªantajul þi escrocheria.
De multe ori, spionii economici sunt puºi în situaþia de a-ºi culege informaþiile dorite dupã ce s-au introdus în firma respectivã.Deºi au fost adoptate mãsuri pentru limitarea accesului în locuri vulnerabile, totuºi spionii gãsesc mijloace pentru a pãtrunde.Printre mijloacele cele mai des folosite sunt: mituirea personalului de paza, substituirea de persoanã (spionul poate lua înfãþiºarea unui inspector de personal, a unui cercetãtor, inspector de telefoane, organ de control etc.), falsificarea de documente, folosirea relaþiilor, exploatarea anumitor deficienþe în sistemul de paza al obiectivului ºi multe alte procedee.
Printre metodele folosite de agenþiile de spionaj, trebuie sã enumerãm ºi utilizarea femeilor în astfel de acþiuni.Uneori, un zâmbet ºi puþinã imaginaþie pot înlocui mijloacele brutale de efracþie.

thenextone1000 · Junior Data inscrierii: 15/Mai/2010 Mesaje: 12

cam cat castiga un spion economic pe proiect sau firma????

the shadow · Trimis: 16/05/2010 22:28 Titlul subiectului:

AdBot · Robotelul cu reclame Ce este AdBot ? Click aici

Content on this page requires a newer version of Adobe Flash Player.

ONLINE COUNTER

VISITOR COUNTER