ONLINE COUNTER

the shadow · Trimis: 24/09/2007 00:11 Titlul subiectului: Istoria spionajului.Romania Mare.

Regele Ferdinand, fãuritorul României MariMisiunile riscante de spionaj ale poliþiºtilor români au contribuit la realizarea Unirii

Scrise de istorici autentici, de mai noii autointitulaþi ,,boieri ai minþii’’, de diletanþi sau simbriaºi ai istoriei, de cei care, pentru o bursã în URSS ori State au fost în stare sã demitizeze, sã insulte, sã falsifice potrivit ,,noilor orientãri’’ ale istoriografiei, cãrþile de istoria românilor ocolesc aportul poliþiei noastre la fãurirea României Mari. În aceastã parte vom prezenta câteva dintre acþiunile poliþiei pentru reîntregirea þãrii, în timpul Primului Rãzboi Mondial.

Schiþa unor fortificaþii din Covasna, 28 iunie 1915Un ,,Raport de recunoaºtere’’ întocmit de Direcþia Poliþiei ºi Siguranþei Generale ºi datat 14 august 1915, la care se anexeazã o planºã cu 12 fotografii, ne ajutã sã observãm cum, vremelnic, poliþia a avut informaþii de mare însemnãtate, referitoare la situaþia pregãtirilor fãcute de austro-ungari. Aºa cum am reliefat ºi în cele douã volume de ,,Istoria poliþiei’’, aceºti oameni, luptãtori pe ,,frontul informaþiilor’’, au sfârºit în cea mai mare parte neºtiuþi, iluºtrii anonimi. Nu le cunoaºtem cariera, realizãrile, ,,cv-ul’’, preocupãrile, iar unora le mai aflãm numele doar din arhive. Nu au statui. Nu sunt pe plãci de onoare. Nu li s-au închinat ode. Cãrþile istoricilor noºtri arareori amintesc de importanta lor contribuþie la fãurirea României Mari. Aceºti oameni n-au fost ,,vedete’’. Din noianul de documente arhivistice, am ales pentru astãzi un raport de recunoaºtere întocmit de poliþiºti, într-o zonã situatã la limita judeþelor Bacãu ºi Harghita, precum ºi informaþii din Covasna ºi Topliþa. Pasul Ghimeº (Munþii Ciuc) asigurã legãtura între Moldova ºi Transilvania, dar Ghimeº a fost pânã în 1918 punct de vamã, aici existând ºi ruinele unei cetãþi din 1780, Rákóczy. Informaþiile obþinute de poliþiºti au fost destinate în special armatei, dar ºi factorilor de decizie politicã, inclusiv ministrului de interne Vasile G. Morþun. Sã spionezi pe teritoriul austro-ungar ºi sã mai faci ºi fotografii mi se pare cel puþin important. Vorbim de o misiune cu un grad de pericol foarte mare, pe un teritoriu al inamicului. Este evident cã, dacã erau prinºi, poliþiºtii ar fi fost arestaþi, torturaþi ºi chiar uciºi.

Tranºee pentru mortiere

Stânca Maria Tereza din Pasul Ghimeº-Palanca,,Primele lucrãri executate de unguri în cursul lunei iulie a.c. au scopul de a pãzi ºoseaua mare Palanca – Ghimeº, gara Ghimeº cu linia de fer ºi podurile respective. Aceste lucrãri sunt complectate de liniile de tranºee, situate în faþa gãrei Ghimeº, direcþia N-E, cari compun o serie de 10 tranºee, începând de la cea de pe coama de jos ºi terminându-se cu cele rãsfirate pe panta dealului la 30-40 metri înãlþime. Cele mai lungi sunt de 20-25 metri, respectiv 8-10 metri. Între tranºeele 2 ºi 3, la locul indicat pe fotografie, se aflã tranºeea pentru mortiere. Pentru a încruciºa tirul lor, ei au construit în partea opusã la 500-700 metri, pe panta muntelui, din S-V ºoselei Ghimeº-Csíkszereda (Miercurea Ciuc), o linie neîntreruptã de tranºee, care contureazã o porþiune a muntelui pe o lungime de 200-250 m de la o înãlþime de 30 de metri deasupra ºoselei, având 2 fronturi: unul în direcþia Palanca ºi altul spre garã, paralel cu ºoseaua. Un drumuleþ construit de curând duce în vârful muntelui, unde am aflat cã s-au fãcut lucrãri pentru piese de artilerie. De acolo se dominã pe o distanþã de 10-12 km ºoseaua noastrã, calea feratã, gara ºi toatã Valea Trotuºului cu Palanca, Agãº, iar spre sud pânã la cota 1330. Din cele expuse se vede cã aceasta este pentru ei un punct foarte important ºi avem tot interesul sã aflãm exact felul de lucrãri fãcute pe acest munte, drumurile ce conduc în vârful lui, ce construcþii existã acolo ºi dacã s-au fãcut instalaþii de telefon’’.

Stânci, tranºee, fortificaþii

Fortificaþii ºi tranºee în zona gãrii ... ,,Din tranºeele din jurul gãrei, ei pot executa un foc direct ºi încruciºat, în mod foarte eficace, pe o distanþã de 3 km, pânã la frontiera noastrã, fiind oprit de parapetele unde se aflã cetãþuia Maria Tereza.

Aici, pe parapetul natural al stâncei abrupte, care are direcþia N-S, paralel cu frontiera, se aflã 2 cazemate ºi alte 6 parapete aºezate paralel cu cazematele, adicã având direcþia E-V ºi dominând de la 30-25 m înãlþime, ºoseaua noastrã Palanca - Agãº, linia feratã cu podurile ºi satul Palanca din dreapta Trotuºului. Cum stânca este foarte abruptã pe partea nordicã, comunicaþia nu se poate face decât pe scãri ºi pe partea opusã – sudicã, unde se aflã un drumuleþ care comunicã cu satul Ghimeº. Fotografiile no.10, 11 ºi 12 reprezintã niºte tranºee vãzute în faþã ºi profil, aflate pe muntele Borta Ursului la cota 1330, acoperite dupã cum se vãd cu grinzi, crãci de brad ºi pãmânt.

De la cota 1330 ei dominã Ciugheºul, Valea Apahaus, ºoseaua nouã ce trece de Ciugheº, iar spre N-E Palanca ºi calea feratã’’.
_________________
informatia inseamna putere

AdBot · Robotelul cu reclame Ce este AdBot ? Click aici

ONLINE COUNTER

VISITOR COUNTER