spyology

the shadow · Trimis: 26/10/2007 04:21 Titlul subiectului: Hoata de eșantioane - 1936

Spionajul artistic s-a dezvoltat într-atât încât studiourile cinematografice americane sau marile teatre europene care investesc sume importante în montarea unei componente preparã aceastã piesã, odatã aleasã, în acelaº secret cu care înconjoarã statele majore planurile lor de rãzboi.

Rândurile de mai sus apãreau în Ilustraþiunea Românã de acum mulþi ani. Combinate cu rândurile ce urmeazã, demonstreazã cã, între timp, nu s-a schimbat mare lucru!

Spionajul industrial a fost egalat în numeroase þãri cu spionajul militar ºi pedepsit ca atare, cu osânde mergând pânã la pierderea capului. În sfârºit, spionajul de mode este groaza marilor creatori parizieni. împotriva lui e mai geu de luptat pentru cã toþi agenþii sunt femei. Iar soțiile sunt adevãrate "stele" pe tãrâmul spionajului de mode. Dovadã cariera fantasticã a Clairei Vervier – un geniu al memoriei optice.

Claire a învãþat sã deseneze ºi sã picteze din copilãrie. Dupã absolvirea claselor primare, tatãl sãu, poºtaºul Charles Vervier, a dat-o sã înveþe croitoria. A fãcut astfel cea mai bunã alegere din viaþa lui. Croitoria era domeniul în care Claire îºi dovedea talentul.

Dar dupã aceºti doi ani – îndată ce cariera începutã atât de glorios ar fi trebuit sã ia un nou avânt – Claire Vervier a cunoscut cea mai grea loviturã a soartei. O îndoialã ºi o nesiguranþã grozavã a început sã o cuprindã încetul cu încetul, a început sã nu se mai simtã sigurã pe talentul ºi pe forța ei creatoare, pânã când într-o zi ºi-a dat seama limpede cã nu mai poate aduce nimic nou. Izvorul abundent al ideilor minunate secase cu desãvârºire.

Un altul ar fi aruncat armele ºi s-ar fi sinucis. Claire Vervier avea încã o rezervã de energie, iar dacã-i pierise talentul creator rãmãsese cu o memorie opticã excelentã. Spre a nu cãdea definitiv la fund, a început sã exploateze aceste douã calitãþi. Din ziua când a luat aceastã hotãrâre a realizat spioanã de mode. Primitã cu dragoste ºi admiraþie în toate casele de modã, Claire Vervier a profitat de moment spre a spiona ºi copia cele mai bune modele ale rivalelor sale. Nimeni nu se sfia sã-i arate tot ce avea mai bun în colecþie, piesele cele mai preþioase, rochiile cele mai complicate. Era dar ºtiut cã geniul clocotitor al acestei tinere nu avea trebuință de împrumuturi ºi de furtiºaguri ca sã creeze.

Dar nimeni nu ºtia tragedia Clairei Vervier ºi nimãnui nu i-ar fi trecut prin gând cã "marea Claire" nu era într-o simplã vizitã de prietenie, ci venise cu scopul precis de a ochi câteva modele interesante spre a le copia apoi, puþin modificate, pentru patroana ei.

Claire rãmãsese încã stãpânã pe o uimitoare memorie opticã. Ceva vãzut o singurã datã, din fugã, i se întipãrea adânc în retinã ºi putea fi reprodus din memorie cu cele mai mici amãnunte.

Mulþumitã acestui dar, spioana a putut culege multã vreme, din marile case de mode ale Parisului, eșantioane interesante. Patroanele acestor case vedeau modelele lor imitate, au început sã bãnuiascã de la un timp pe Claire, dar n-au prins-o niciodatã asupra faptului: nici aparat fotografic, nici hârtie ºi creion. Cine putea sã le spunã cã în loc de placã fotograficã sau de bloc de desen Claire avea retina minunatã a ochiului ei. În sfãrºit, când scandalul a izbucnit ºi afacerea a ajuns înaintea tribunalelor, judecãtorii au vãzut în toatã afacerea o rãzbunare a concurentelor geloase pe o mare creatoare. Când au cerut acuzãrii sã prezinte corpurile delicte sau cele mai slabe dovezi de spionaj, acuzarea a plecat capul: întocmai piese nu existau. De aceea tribunalul a pronunþat achitarea.

Dar toate au un sfârºit. Cucerit de graþia acestei tinere franþuzoaice, un american, marele industriaº James E. Lynd, a luat-o în cãsãtorie. Iar în clipa când a debarcat pe pãmântul Americii, copleºitã de secretul pe care-l ascundea, Claire a fãcut ziariºtilor declaraþiile senzaþionale pe care le-am reprodus ºi noi.

,,În adevãr, la ºaisprezece ani, fetiþa aceasta avea atâtea idei ingenioase, proaspete, atrãgãtoare, încât patroana ei s-a îmbogãþit punându-le în practicã. Cu creionul în mânã, cu un bloc de desen dinainte, Claire modela cele mai extravagante, cele mai originale sau cele mai "ºic" rochii pe care le-au vãzut vreodatã clientele salonului de modã al patroanei sale. În scurtã vreme, o rochie, o capã, un ținută sau o "grande robe" a la Vervier devenise visul bogãtaºelor pariziene. Numai în doi ani, Claire s-a fãcut cunoscutã ºi renumitã în cele mai pretenþioase cercuri artistice."

Ilustraþiunea Românã, 26 august 1936
_________________
informatia inseamna putere