ONLINE COUNTER

the shadow

În august 1916, echipe de agenþi români treceau Carpaþii pentru a recruta informatori, dar ºi pentru a anihila operaþiunile de spionaj ale Austro-Ungariei

Un subiect captivant: rolul ºi soarta agenþilor acoperiþi pe frontul pentru eliberarea Transilvaniei de sub ocupaþia austro-ungarã. Citim despre ei cu mândria de a fi român, dar, din nefericire, mai aflãm ºi cã s-au stins în singurãtate ºi anonimat...

Dupã declaraþia de rãzboi a României cãtre Austro-Ungaria (14/27 august 1916), în contextul trecerii Armatei Române în Transilvania, pentru eliberarea pãmântului strãmoºesc, în teritoriul pânã atunci ocupat s-a hotãrât înfiinþarea de servicii poliþieneºti care sã asigure o bunã informare a autoritãþilor române în general, a armatei în special, cu privire la: miºcãrile, sprijinul primit din partea etnicilor maghiari, logistica inamicului ºi starea de spirit a populaþiei.

Celula de la Braºov

În baza Ordinului ,,SECRET’’ nr. 25/18 august 1916, al Marelui Cartier General – Secþia I-a, Biroul Informaþiunilor, în care se menþioneazã cã, ,,în urma trecerii peste Carpaþi a trupelor noastre’’, se hotãrãºte înfiinþarea unui ,,Serviciu de Informaþiuni ºi Contraspionaj’’ la Braºov. În esenþã, era vorba de o echipã de opt poliþiºti (între care ºi comisarul Dragomir, subcomisarul T. Ionescu, agenþii V. Scârneciu ºi I. Nemeº), care aveau sarcina de a lucra pentru descoperirea celor care spionau ºi totodatã de a ajuta prefectul în îndeplinirea îndatoririlor poliþieneºti. Poliþiºtii urmau sã recruteze ,,cu cea mai mare bãgare de seamã’’ agenþi-informatori, ºtirile urmând a fi transmise telegrafic, telefonic, prin notã sau prin curieri-bicicliºti. O altã echipã urma sã pãtrundã în Transilvania pe Valea Oltului, spre Sibiu, ºi formaþiuni similare vor ajunge în zilele urmãtoare la Borsec, Orºova, Tãlmaciu, Miercurea-Ciuc, dar ºi în Moldova. I. Staicu, poliþaiul din Vârciorova, este numit ºeful echipei (brigãzii de Siguranþã) în þinutul Orºova, având în subordine pe agenþii I. Conciatu, G. Iovin ºi Tr. Birãescu, iar Vasile Bart, ºeful Poliþiei Câineni, urma sã plece, însoþit de o echipã, pe Valea Oltului, spre Sibiu. În ansamblu, poliþiºtii din centrele Orºova, Petroºani ºi Tãlmaci acþionau în sectorul Armatei I-a, cei din Braºov în sectorul Armatei a II-a, iar cei din Borsec ºi Miercurea-Ciuc al Armatei de Nord. Salariile celor pe care-i vom numi generic agenþi acoperiþi erau cuprinse între 30 ºi 250 lei, bani la care se adãuga 50 lei primã de echipare ºi… un revolver. Întreg personalul activa în zona armatei de operaþiuni ºi se afla sub controlul disciplinar al subdirectorului Siguranþei Generale, lt. col. N. Stan Emanuel, ataºat la Marele Cartier General. Suntem în plin rãzboi ºi cred cã oricine înþelege cã misiunea poliþiºtilor era de cea mai mare importanþã.

Umilinþã ºi prostie

La 25 martie 1917, Echipa de Siguranþã Ungheni prezenta un raport de activitate al ,,Centrului de Informaþii Cicsereda’’, adresat cunoscutului director Iancu Panaitescu, o mare personalitate a Poliþiei noastre, puþin cunoscutã. Perioada la care se fãcea referinþã era de la înfiinþare (14 septembrie 1916) ºi pânã la sfârºitul anului. De la început, N. Drãguþescu, director de poliþie clasa I, menþioneazã cum au fost primiþi de generalul Constantin Prezan ,,într-un mod cât se poate de afabil, arãtându-ne importanþa misiunei noastre, îmbãrbãtându-ne la muncã serioasã ºi devotament’’. Din pãcate, subordonaþii viitorului mareºal se vor comporta cu poliþiºtii în mod cu totul neprofesionist, dezonorant pentru un militar ºi umilitor pentru agenþi. Fãrã a generaliza, vorbim în cele ce urmeazã de o situaþie ocolitã în scrierile istorice nesincere, în care ofiþerii de armatã s-au comportat cel puþin nedemn. Asta ca sã nu spunem mai mult. Documentele de care vorbim se gãsesc la Arhivele Naþionale, Fond Direcþia Poliþiei ºi Siguranþei Generale. În acest sens, menþionãm dosarul nr. 16/1916 cu privire la organizarea poliþieneascã a teritoriilor cucerite în 1916 în ceea ce priveºte Serviciul de Informaþiuni ºi Contraspionaj.

Militarii „încurcã-lume"

Agenþii transilvãneni erau deseori folosiþi de ofiþerii de armatã ca interpreþi (traducãtori) din maghiarã ºi germanã la eliberarea biletelor de liberã trecere pentru etnicii unguri, evident, fiind astfel deconspiraþi. Acþionând cu preponderenþã în satele ungureºti, care manifestau ,,o þinutã ostilã faþã de armata noastrã’’, agenþilor nu li se dãdeau nici mãcar cãruþe, astfel încât ,,eram nevoiþi a parcurge distanþe destul de mari pe jos’’. Totodatã, ,,militarii se amestecau necompetent în intimitãþile noastre, punându-ne formale piedici’’. Iatã un prim exemplu. Dupã ce, pe baza materialului informativ acumulat, poliþiºtii au cerut arestarea unei ,,ovreice maghiare’’, Franciska Grosberg, stabilitã de puþin timp în Miercurea-Ciuc, care era amanta maiorului Viola dintr-un regiment de honvezi, despre care aveau informaþii cã se ocupã cu spionajul, maiorul Predescu, comandantul unui batalion din Regimentul 50 ºi numit totodatã comandant al pieþei, a refuzat sã o aresteze. Mai mult, el îl ia pe ºeful agenþilor acoperiþi, N. Drãguþescu, ºi pe un soldat evreu în chip de translator, merge la femeie acasã ºi-i spune ,,sã nu aibã nicio teamã de noi, fiindcã, atâta vreme cât va fi dânsul aici, nu i se va întâmpla nimic’’. Poliþistul încheie astfel revoltat: ,,Este evident cât de mare a fost umilirea noastrã, ce a trebuit sã îndurãm în faþa acestei spioane, care-ºi gãsise protector un maior român’’. Nu a fost singurul caz. Maria Panci ºi Ana Oprea, semnalate de agenþi ca spioane, erau ,,prostituate pentru gradele inferioare’’, riscul ca inamicul sã afle miºcãrile Armatei Române fiind astfel foarte mare.

Vasile Fenãsoiu, ,,ungur catolic’’, primar în Slãnic Moldova, înscria în acte nou-nãscuþii cu nume… maghiare, iar când i s-au cerut târnãcoape pentru sãparea tranºeelor, a îndemnat locuitorii sã refuze. Condamnat pentru fals în acte publice, la apel din dosar dispare chiar… corpul delict! Spionaj fãcea ºi evreul Leon Paltin, directorul fabricii Negropontes de lângã Grozeºti, iar Maria Conþu (fostã Kézdivasarhedly) s-a îmbãtat de bucurie cã satul Casin a fost evacuat, spunând: ,,Lasã, lua-o-ar dracu de Românie, o sã dea de dracu, cãci o sã o împingã ungurii pânã la Siret’’. La ungurul Andrei Fikes s-au gãsit schiþe de tranºee, hãrþi ºi dinamitã, iar dra Negropontes l-a transferat ,,ca pedeapsã’’, de la moºia Grozeºti la Roznov.

Agenþii propun, militarii nu dispun

Tot fãrã urmãri a rãmas semnalarea ca spion a lui David Zukerman, administrator al exploatãrii pãdurii ºi fabricii de cherestea Tisa. Împotriva tuturor acestora, semnalaþi ºi documentaþi informativ de poliþiºti, militarii n-au adoptat nicio mãsurã. Intrate în þarã în mod fraudulos, Maria Kubini ºi fiica sa se stabiliserã în mod suspect în Moineºti, unde ,,se þineau de baluri cu ofiþeri’’, erau ,,intime’’ cu sublocotenentul Iosif Bagovan, iar când acesta e rãnit, deºi tânãra era logoditã cu el, îl pãrãseºte pentru slt. Rãdulescu, care-i punea la dispoziþie trãsura ºi ordonanþa. Vã reamintesc cã suntem în rãzboi, nu la balul protipendadei! ªi în vreme ce soldaþii degerau în tranºee, cuconetul beneficia de trãsuri ºi valeþi. Facem o scurtã parantezã: sã ne reamintim cã în cel de-al Doilea Rãzboi Mondial, în repetate rânduri, generalul (ulterior mareºalul) Ion Antonescu a luat drastice mãsuri de reducere ºi desfiinþare a acestor posturi cãlduþe de ordonanþe, care ajunseserã la proporþii nebãnuite, o adevãratã pecingine. Dupã ce poliþiºtii le documenteazã activitatea, sunt în cele din urmã arestate ,,din ordin superior’’, li se descoperã un indicator alfabetic secret, adrese de gradaþi ºi peste 70 de scrisori din Ungaria, unele cu un oarecare Katz, prizonier austriac din Rusia, probabil comunistul Dobrogeanu-Gherea. Asupra lor s-a gãsit ºi o scrisoare semnatã cu numele conspirativ ,,Cocuþa’’, dar expediatã de sublocotenentul Bogdan, prin care-i comunica miºcãrile Regimentului 4 Vânãtori. Altã situaþie: semnalat ofiþerilor români cã întocmea rapoarte cãtre patrulele ungureºti, cerând arestarea locuitorilor filo-români, Istvan Balogh este numit primar în Várdatfalva! Fãrã comentarii!

Hranã din rãmãºiþe

Poliþiºtii luau hrana ,,din rãmãºiþele soldaþilor, prin bani sau prin tutun’’, nu aveau bani pentru informatori, în condiþiile în care inamicul ,,plãtea orice nimic cu sute de lei’’, deghizarea nu s-a putut face din pricina lipsei de haine. S-au întâmplat deseori cazuri în care erau alungaþi, coborâþi din trenuri, siliþi sã prezinte militarilor ºi personalului CFR carnetele de recunoaºtere ceea ce evident cã-i deconspira. Cel mai adesea se fãcea haz la vederea actelor lor, ,,zâmbind cu compãtimire ºi dispreþ’’. Un agent a fost coborât de trei ori din tren, deºi arãtase carnetul, instituþiei lor nu i se dãdea de cãtre autoritãþile militare nicio importanþã, niciun concurs eficace.

Prin comportarea neprofesionistã ºi iresponsabilã a unor ofiþeri ai Armatei Române, munca extrem de grea a agenþilor acoperiþi, desfãºuratã pe un teritoriu necunoscut ºi într-un mediu categoric ostil, a fost pur ºi simplu nesocotitã ºi, pe alocuri, sabotatã. ªi asta nu neapãrat în detrimentul Poliþiei, cât al interesului naþional, care întotdeauna trebuie sã primeze!

Dupã toatã umilinþa înduratã de agenþii speciali, ei n-au primit nicio recompensã moralã sau materialã. Pantalonul lor n-a avut vipuºcã din aceea latã! Nu li s-a intonat imnul. Picioarele lor n-au cãlcat pufoasele covoare în palate. Azi, în dispreþul românilor oneºti, multora din marii infractori autohtoni le atârnã în piept decoraþii ale statului român. Când se va scrie istoria perioadei pe care o traversãm, urmaºii ne vor blestema. Atunci am avut bãrbaþi cu adevãrate contribuþii la viitorul acestei þãri ºi aceºtia s-au stins în singurãtate ºi anonimat...

Este evident cât de mare a fost umilirea noastrã, ce a trebuit sã îndurãm în faþa acestei spioane, care-ºi gãsise protector un maior român
din raportul agentului N. Drãguþescu

În urma trecerii peste Carpaþi a trupelor noastre s’a hotãrât a se înfiinþa câte un serviciu de informaþiuni ºi contraspionaj, în diferite localitãþi
Ordinul Marelui Cartier General din 23 august 1916
_________________
informatia inseamna putere

AdBot · Robotelul cu reclame Ce este AdBot ? Click aici

ONLINE COUNTER

VISITOR COUNTER