spyology

the shadow · Trimis: 27/09/2007 19:54 Titlul subiectului: Riscuri uzuale

Serviciul Român de Informatii a dat publicitãtii un document incendiar. Potrivit studiului gãzduit de pagina web a institutiei, www.sri.ro, la rubrica „biblioteca”, spionii misunã prin tarã.

Nu orice fel de spioni, ci persoane fizice, firme specializate sau alte entitãti preocupate de interceptarea ilegalã a convorbirilor telefonice. Comunicatiile private sau de stat, prin telefonia fixã, mobilã, fax sau modem sunt extraordinar de vulnerabile.
Cu aparaturã artizanalã sau achizitionatã prin Internet, cu sprijinul firmelor specializate sau al functionarilor unor operatori de telefonie, oricine poate fi spionat în mod sistematic. Dovadã stau zecile de cazuri depistate pânã în prezent de SRI si prezentate în amplul documentar.
În premierã, cel mai important serviciu secret român dezvãluie în amãnunt tehnicile folosite pentru interceptarea comunicatiilor private si de stat si prezintã, totodatã, metodele la care putem recurge oricare dintre noi pentru a fi mai putin vulnerabili în fata intentiilor unora de a ne viola intimitatea. Trucuri simple, care pot face mult mai anevoioasã tentativa celor interesati de cunoasterea secretelor noastre. Vom prezenta, în cele ce urmeazã, câteva din situatiile cel mai des întâlnite si a cãror cunoastere prezintã cel mai larg interes, urmând ca cei interesati de detaliile tehnice sã le consulte pe site-ul SRI, la adresa indicatã. (Valentin Zaschievici)
Mijloace tehnice de „spionaj”
Primii agenti virtuali sunt robotul telefonic si telefonul fãrã fir care, în mai toate variantele lor de fabricatie, permit si o asa-numitã supraveghere a ambientului. Cu aceste unelte chiar si un novice poate afla secretul unei convorbiri. Chiar si instalatiile de sigurantã cu interfoane se pot transforma în spioni electronici, iar cea mai inocentã prizã de perete nu este decât un potential „turnãtor anonim”.
Interceptarea semnalelor pe circuite fizice
Cu toate limitãrile impuse prin legislatie activitãtilor de interceptare, structura retelelor de telecomunicatii si alti factori favorizanti permit accesul relativ modest si direct la circuitele fizice care deservesc anumiti abonati. Gradul redus de protectie a circuitelor fizice pe unele portiuni de traseu face posibilã interpunerea unor dispozitive de preluare, amplificare, ascultare, înregistrare sau chiar transmitere la distantã a comunicatiilor interceptate (convorbiri telefonice, transmisii de date, fax, discutii ambientale si imagini).
Mijloacele tehnice implantate în echipamentele centrale sau terminale de telefonie sau pe circuitele fizice aferente acestora faciliteazã interceptarea convorbirilor telefonice, a discutiilor sau imaginilor ambientale si transmit semnalele utile cãtre punctele de stocare/prelucrare.
Interceptarea semnalelor electromagnetice
Emitãtorul modulat cu semnale audio sau video reprezintã un mijloc tehnic sigur de acces la informatiile vehiculate prin retelele de comunicatii (voce, date) sau în spatiile de interes (discutii ambientale, imagini), pentru cã plasarea lui poate fi rapidã si relativ facilã, iar conditiile de receptie a semnalelor pot fi asigurate fãrã riscuri.
În anumite împrejurãri, emitãtorii sunt disimulati în aparaturã electricã, electronicã sau de telecomunicatii existentã sau introdusã conform unui scenariu în spatiul vizat: o lampã electricã, o telecomandã pentru televizor, un fax, o mapã de birou, un obiect de artã sau un bibelou, un ceas, o carte etc.
Persoana interesatã sã plaseze mijloace de interceptare apeleazã fie la procedeul cadourilor sau donatiilor, fie racoleazã pe unul dintre cei care au acces frecvent în spatiul vizat sau care se ocupã de întretinerea unor obiecte, instalatii sau echipamente.
Metodele practicate pentru implantarea unui emitãtor într-un spatiu de interes pot fi grupate astfel:
a) plasarea directã a emitãtorului, de cãtre o persoanã racolatã anterior, care, prin natura atributiilor de serviciu, are acces oficial în spatiul vizat, cu prilejul unei activitãti planificate sau conform unui scenariu abil regizat;
b) plasarea indirectã a emitãtorului, mascat într-un obiect functional sau decorativ, oferit cadou unei persoane care lucreazã în spatiul vizat;
c) plasarea indirectã a emitãtorului, prin mascarea lui într-un obiect ce apartine unei persoane neavizate (purtãtor involuntar), care participã frecvent la activitãtile ce se desfãsoarã în spatiul aflat în atentie.
Mijloace atipice
Geamul ferestrei unei încãperi în care se poartã discutii se poate transforma în emitãtor la mare distantã. Astfel, vibratiile foii de sticlã provocate de zgomotele din partea interioară pot fi „citite” cu susținerea unui fascicul laser (care suferã variatii de amplitudine si fazã) si decodificate prin interpretare electronicã.
Alte sisteme de interceptare sunt concepute pe principiul activãrii, prin bombardare cu un fascicul de microunde, a unei cavitãti rezonante (cu formã si mărimi riguros determinate), mascatã într-un obiect masiv din spatiul vizat (tablou, sculpturã, lambriu, perete). Se obtine astfel o sursã electricã de tensiune ce alimenteazã emitãtorul cu microfon asociat, pasiv pânã în momentul activãrii, care poate fi exploatat de la distantã.
Cu un microfon directional perfectionat, așezat într-o clãdire, pot fi ascultate discutiile purtate de anumite persoane în aer neocupat sau în alte spatii, dacã existã vizibilitate directã fatã de acestea.
O altã realizare de vârf o reprezintã posibilitatea captãrii semnalelor electromagnetice emise de un aparat fax sau de un computer în stare de functionare, interpretarea lor si reconstituirea imaginilor transmise ori a celor afisate pe display.
Cazuri depistate de SRI
• Un student din Bucuresti a confectionat si vândut 5.000 de mijloace tehnice de interceptare destinate culegerii de informatii.
• Cu sprijinul unui angajat al unei firme de telefonie, un inginer somer a spionat ilegal convorbirile telefonice ale unui patron.
• Un magistrat a fost santajat în urma supravegherii sale foto-video.
• Un cabaret a fost „garnisit” cu aparaturã de înregistrare, pentru santajarea clientilor.
• Un functionar al unei companii de telefonie a înregistrat convorbirile abonatilor pentru 200 de dolari/persoanã.
• A fost depistatã o retea ilegalã de telecomunicatii, gestionatã din strãinãtate.
• A fost dejucatã tentativa de interceptare a convorbirilor unor functionari ai Fiscului, în scopul santajãrii lor.
• Au fost înregistrate ilegal conversatiile unor primari, în scopul santajului.
• Un patron de firmã specializatã în protectie si pazã a instalat ilegal, în sediul unei bãnci, echipamente de interceptare.
Aceste cazuri au fost predate Parchetului.
Mãsuri de protectie împotriva interceptãrii comunicatiilor
Protectia retelelor telefonice fixe
• Analizarea si revizuirea contractelor încheiate cu operatorii de telecomunicatii si includerea în acestea a unor clauze privind calitatea si siguranta legãturilor telefonice;
• Cunoasterea, verificarea, confirmarea loialitãtii si avizarea persoanelor care au obligatia sã asigure functionarea sistemului de telecomunicatii în conditii tehnice depline de sigurantã;
• Evidentierea într-un registru de lucrãri a interventiilor acestora asupra elementelor sistemului de telecomunicatii, din care sã rezulte: numele persoanei, elementele sistemului de telecomunicatii în care s-a intervenit (aparate terminale, reglete, cabluri, nise, repartitoare, centrale etc.), data si ora executãrii lucrãrii, operatiuni tehnice efectuate etc;
• Identificarea, analizarea si evaluarea punctelor vulnerabile din retelele interioare si exterioare de comunicatii pe circuite fizice. Asigurarea împotriva accesului neautorizat la acestea;
• Separarea retelelor telefonice proprii de cele care apartin altor firme sau concurentei.
Protectia comunicatiilor pe mobil
• Cunoasterea tuturor functiilor propriului telefon mobil, identificarea celor vulnerabile, a optiunilor posibile disponibile pentru fiecare dintre acestea si verificarea, periodic, a setãrii lor (activat-dezactivat).
• Prevenirea identificãrii legãturilor, prin împiedicarea studiului de cãtre persoane neautorizate a listingului convorbirilor;
• întrebuințarea cu rezerve a serviciului de mesagerie vocalã pentru comunicãri cu continut secret si schimbarea periodicã a codului de acces la cãsuta postalã vocalã;
• Manipularea cu atentie sporitã a telefoanelor mobile care se activeazã vocal pentru transmiterea apelurilor sau pentru rãspunsul la apel;
• Folosirea codurilor de securitate personalizate;
• Închiderea mobilului si detasarea bateriei atunci când în apropiere se poartã discutii care necesitã protectie deplinã;
• Folosirea telefoanelor mobile cu criptare. Acestea sunt însã cumplit de scumpe, de 20-30 de ori pretul unui telefon normal, sunt mai mari, mai grele si au mai putine functii ajutãtoare.
Mãsuri de protectie a încãperilor
• Sesizarea echipei de control tehnic de specialitate atunci când existã suspiciuni privind scurgerea unor informatii, îndată ce se primesc obiecte suspecte sau care ar putea constitui suporturi pentru mijloace tehnice de interceptare;
• Obturarea cu draperii plusate a ferestrelor încãperilor în care se desfãsoarã activitãti care trebuie protejate deplin si deconectarea de la reteaua electricã a echipamentelor electrice si electronice care nu sunt utilizate;
• Depozitarea obiectelor primite cadou, pe timp de 2-4 sãptãmâni, în afara spatiilor care necesitã protectie;
• Controlul tehnic de specialitate al aparaturii electrice si electronice, care poate constitui suport ideal pentru disimularea unor mijloace tehnice de interceptare;
• Interzicerea utilizării microfoanelor fãrã cordon pentru sonorizarea sãlilor de sedinte;
• Stabilirea locurilor care trebuie controlate antiinterceptare, periodicitãtii si împrejurãrilor care reclamã o astfel de mãsurã.
Retelele fixe de telefonie sunt penetrate
Cel mai necomplicat mod de a intercepta o convorbire telefonicã este conectarea cu un circuit suplimentar peste circuitul abonatului care este supravegheat si utilizarea unui sistem de ascultare sau înregistrare. Conectarea circuitului suplimentar este posibilã în orice punct în care este permis sau se poate obtine accesul la circuitul telefonic al abonatului care prezintã „interes”.
GREu de depistat. Operatiunea de interceptare în acest fel a unei convorbiri telefonice nu necesitã cunostinte deosebite si este favorizatã de faptul cã este greu de depistat.
Posibilitãtile de conectare pe circuitele telefonice dintre cutia terminalã si telefon sunt evidente. Cu minime cunostinte în domeniu, ființele interesate se pot conecta cu aparate de ascultare, de înregistrare sau de transmitere la distantã a convorbirilor.
SCURT-CIRCUITAREA. Cele mai simple modalitãti de interceptare în centralã sunt conectarea unui aparat de înregistrare pe un circuit (interceptare localã) sau prolongația circuitului respectiv pe o linie liberã sau pânã la un alt abonat (interceptarea la distantã). Operatiunile necesare efectuãrii unor astfel de interceptãri sunt foarte simple si sunt favorizate de faptul cã personalul din centralã este redus ca numãr, în mod deosebit noaptea, când lucreazã doar unul sau maximum doi angajati.
Unii angajati ai operatorilor de telecomunicatii abuzeazã de posibilitãtile pe care le au si efectueazã „la comandã” verificãri privind interceptarea comunicatiilor unor posturi telefonice de cãtre organele abilitate.
DARURI OTRÃVITE. Firme, fundatii, organizatii publice sau private si persoane particulare despre care nu existã garantii de loialitate doneazã echipamente de telecomunicatii unor institutii ale statului si acordã (gratuit sau conditionat), uneori fãrã autorizare legalã, asistentã tehnicã pentru instalarea echipamentelor de telecomunicatii livrate, iar autoritãtile competente nu se implicã pentru stabilirea vulnerabilitãtilor ce decurg din aceste demersuri.
Pe unele circuite identificate în retelele interioare de telefonie s-au evidentiat tensiuni ori semnale electrice suspecte, ale cãror surse nu s-au putut depista datoritã lipsei documentelor de evidentã.
Specialistii care au în rãspundere sistemele de telecomunicatii interioare nu sunt cunoscuti, nu prezintã garantii de loialitate sau nu au pregãtirea profesionalã corespunzãtoare, iar activitatea si atributiile lor nu sunt strict precizate, reglementate si controlate.
Si faxul poate fi spionat cu usurintã
Comunicatiile prin fax sunt de asemenea vulnerabile si pot fi interceptate, fiind cunoscute vulnerabilitãti care vizeazã terminalele, interfetele (modem-urile), canalele de transmisie sau echipamentele centrale. În mod normal, mesajele fax nu sunt criptate. De aceea, indiferent ce dispozitiv de ascultare poate reconstrui mesajul. Criptarea este disponibilã ca o proprietate aditionalã, dar se poate folosi doar dacã la receptie existã echipamente cu posibilitatea complementarã de decriptare.
Accesul la un aparat fax-tintã cu un alt aparat fax-intrus ce poate fi amplasat în apropiere si conectat în derivatie permite ca toate mesajele sã fie tipãrite pe aparatul-intrus si transmise apoi cãtre aparatul-tintã. Schimbând numãrul telefonic si mesajul de statie al aparatului-intrus, aparatul-tintã poate fi indus în eroare pentru a se crede cã nu s-a construit nici o interceptare.
Aparatele fax care nu sunt avizate TEMPEST emit o radiatie electromagneticã în spectrul de radiofrecventã, datoritã cãreia tot traficul poate fi monitorizat nedetectabil, cu ajutorul unor dispozitive de interceptare speciale.
Telefonia mobilã este si ea vulnerabilã
În sistemul NMT, care este considerat cel mai vulnerabil, informatiile sunt transmise în clar, iar monitorizarea convorbirilor este la îndemâna oricãrei persoane interesate care si-a procurat un scanner, în timp ce în sistemele GSM, DCS si CDMA, informatia este transmisã conform unui algoritm care asigurã un anumit grad de protectie, putând fi interceptatã doar cu aparaturã adecvatã, pe o razã de câtiva kilometri în jurul vorbitorului. Totusi, nici o retea de telefonie mobilã nu asigurã o securitate deplinã a convorbirilor. Chiar si sistemul CDMA promovat recent este depãsit, existând deja alternative mai performante. Doar aparitia microprocesoarelor biologice, mai puternice decât cele actuale de câteva milioane de ori, îmbunãtãteste perspectiva în domeniul criptãrii.
Potrivit unor surse neoficiale, se comercializeazã ilegal echipamente menite interceptãrii convorbirilor sau blocãrii pe timp limitat a accesului unor abonati în retelele de telefonie mobilã, angajatii unor operatori ascultã convorbiri, divulgã informatii despre traficul unor abonati ori selecteazã si înregistreazã mesajele vocale sau scrise, iar unele persoane cerceteazã si experimenteazã tehnici de interceptare a comunicatiilor mobile cu sprijinul ilicit al unor angajati ai operatorilor. Prin particularitãtile tehnice ale retelelor GSM, interceptarea comunicatiilor pe aceste canale este totusi dificilã.
Toate acestea, împreunã cu asigurãrile operatorilor de servicii GSM privind mãsurile deosebite de criptare implementate în sistem, duc însã la o scãdere a vigilentei utilizatorilor telefoanelor mobile. Cantitatea de informatii ce poate fi obtinutã din canalele de comunicatii mobile este foarte mare, iar costurile necesare achizitionãrii ilegale a echipamentelor de interceptare sunt justificate în anumite conditii.
Principalele riscuri ale utilizatorului de telemobil
• Identificarea abonatului (se pare cã pãstrarea confidentialitãtii privind datele referitoare la abonati a rãmas doar o reclamã ieftinã, atât timp cât în presa publicitarã sau pe site-urile din reteaua publicã Internet abundã anunturile unor „specialisti” care, pentru câteva sute de dolari, modificã orice cod pentru telefoanele mobile ori vând compact-discuri cu bazele de date ale operatorilor).
• Determinarea legãturilor si activitãtii unui abonat dupã listingul convorbirilor.
• Erori de programare a meniului aparatului mobil (activarea din gresealã a functiilor de redirectionare a apelurilor, de apel în asteptare sau de teleconferintã si neprotejarea tastaturii fatã de actiunile mecanice întâmplãtoare reprezintă vulnerabilitãti ce pot fi exploatate).
• Monitorizarea convorbirilor telefonice (majoritatea echipamentelor de interceptare oferã aceastã facilitate, indiferent de modul de conectare la reteaua GSM).
• Utilizarea mobilului ca mijloc de interceptare (unele eșantioane de aparate telefonice GSM prezintã servicii ascunse ce pot fi activate în secret. Apelând un asemenea aparat mobil, el va rãspunde automat fãrã sã afiseze starea activã si realizeazã legãtura cu corespondentul, care poate asculta ce discutã purtãtorul aparatului).
• Ascultarea mesageriei vocale – voice mail – (în cazul conectãrii direct în reteaua de date a centralei telefonice GSM sau dacã mesajele vocale memorate în cãsutele postale nu sunt protejate cu coduri individuale de acces, mesageria vocalã poate fi la îndemâna celor interesati).
• Realizarea de clone ale cartelei SIM originale (cu ajutorul unor tehnologii aparte pot fi efectuate cartele SIM identice cu cele ale mobilului telefonic vizat. În acest mod se pot realiza convorbiri telefonice în contul abonatului respectiv).
_________________
informatia inseamna putere